Psihoterapia sistemică

Psihoterapia sistemică este o formă de psihoterapie care se concentrează pe modul în care relațiile, comportamentele și mentalitatea influențează individul. În psihoterapia sistemică, și de altfel în majoritatea celorlalte psihoterapii, nu se poate vorbi despre individ în afara contextului său de viață, însă abordarea sistemică aduce în vedere în mod mai direct acele influențe exterioare și interioare.

Psihoterapia sistemică își are perspectiva în teoria sistemelor, care studiază felul în care părțile unui sistem se influențează unele pe celelalte și în care acestea influențează, la rândul lor, sistemul mare din care fac parte, pentru a ajuta la echilibrarea lui.

Cu alte cuvinte, teoria sistemică aplicată psihoterapiei spune că atunci când individul resimte că sistemul din care face parte începe să se dezechilibreze, acesta reacționează în așa fel, încât să aducă sistemul la homeostază (echilibru). De exemplu, un adolescent al căror părinți divorțează sau care este forțat să se mute la altă școală poate dezvolta sau își poate accentua anumite comportamente pentru a se revolta împotriva situației și pentru a încerca să revină la cum stăteau lucrurile înainte.

Psihoterapia sistemică este o terapie de lungă durată (poate dura și până la câțiva ani) și poate fi adaptată mai multor tipuri de procese:

• Individual – combină abordarea sistemică cu cea freudiană, psihanalitică, ajutând la rezolvarea tensiunilor interioare și la restructurarea cognitivă și comportamentală (adică la deconstruirea credințelor negative și modificarea comportamentului).
• De cuplu – observă sistemul din care cuplul face parte și în ce fel conflictele dintre parteneri duc la dezechilibrarea sistemului și la reacții la asta.
• De familie – analizează sistemul familial ca să ajute la rezolvarea acelor limitări aduse asupra creșterii și dezvoltării sistemului.
• De grup – analizează felul în care membrii grupului își pot îndeplini reciproc nevoile, astfel încât să ajute la coeziunea sistemului.

Psihoterapia sistemică este, în sinea ei, o terapie integrativă, abordând în cabinet mai multe tehnici dezvoltate de alte tipuri de psihoterapii. Având o perspectivă care înglobează individul într-un sistem mai mare, format din alți indivizi, psihoterapia sistemică acceptă că tehnici diferite funcționează la indivizi diferiți și că e valoros să ne uităm și înspre alte abordări, ca să avem o perspectivă cât mai completă asupra procesului terapeutic.

Cum te ajută psihoterapia sistemică:

• Îți oferă o perspectivă diferită asupra lumii și a propriei persoane, punând mai puțină presiune pe individ și mai multă atenție pe influențele relaționale.
• Te învață practic cum să ai mai mult acces la propriile emoții și nevoi și cum să le poți împărtăși într-un mod asertiv și blând.
• Îți scoate în evidență tiparele comportamentale și reacțiile pe care le ai în relație cu ceilalți, cu lumea și cu propria persoană și te ajută să le schimbi, dacă îți dai seama că nu sunt potrivite pentru tine.
• Te învață cum funcționează creierul, mintea și emoțiile umane și care este logica din spatele comportamentelor.